Biblioteca publica Mihai Eminescu

Consilierii de Rezina au depus flori la bustul lui Mihai Eminescu pe rând

Sărbătoarea naţională a Limbii Române, la Rezina, a fost marcată prin mai multe activităţi.

Festivitatea tradiţională organizată la bustul marelui Mihai Eminescu, cu prilejul Zilei Limbii Române, a fost mai emotivă şi mai plină de conţinut decât în anii precedenţi. Şi vorbitori au fost mai mulţi. În faţa asistenţei care şi de data aceasta a fost mai modestă decât aşteptau organizatorii, au luat cuvântul preşedintele raionului Eleonora Graur şi vicepreşedintele Valeriu Ciorici, primarul de Rezina Mihail Cebotar, directorul Bibliotecii Publice „Mihai Eminescu" Galina Davâdic, studenta Victoria Apostol. Un program literar-artistic deosebit, ca formă şi conţinut, dedicat Limbii Române, au prezentat un grup de elevi de la liceele „Ştefan cel Mare" şi „Alexandru cel Bun" şi alt grup de micuţi de la grădiniţă.

Cu excepţia lui Valeriu Ciorici, care s-a ferit şi de data aceasta să pomenească numele corect al limbii băştinaşilor din Republica Moldova, toţi vorbitorii au menţionat importanţa limbii în viaţa unui popor, măreţia şi frumuseţea limbii române, care încă nu este studiată şi cultivată în măsură deplină în ţara noastră.

Pentru prima dată în ultimii 20 de ani un reprezentant al administraţiei oraşului, primarul Mihail Cebotar, a adresat în public cuvinte de recunoştinţă unor activişti locali participanţi activi la Mişcarea de Renaştere Naţională din anii 80-90 ai secolului trecut (nucleul cenaclului „Basarabia"), care prin faptele lor au contribuit la proclamarea suveranităţii şi a independenţei Republicii Moldova şi instaurarea democraţiei în ţară.

La solemnitate au participat conducătorii raionului şi ai primăriei, o parte din consilierii raionali şi orăşeneşti din partea PDM, PL şi PCRM, care au depus flori la bustul Marelui Eminescu. Consilierii raionali şi orăşeneşti PLDM şi o parte din consilierii PL la festivitate nu au participat, dar au depus flori la bustul lui Mihai Eminescu până la începerea acesteia, înainte de ora 9-00.

Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii

În cadrul festivităţii consacrate sărbătorii naţionale „Limba Noastră cea Română", Galina Davâdic, directorul Bibliotecii Publice „Mihai Eminescu" din Rezina a dat startul primei ediţii a Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii cu genericul: „Cu Grigore Vieru şi Cartea „Acum şi în veac..." (în imagine).

Pe bulevardul Mihai Eminescu Biblioteca Publică „Mihai Eminescu" şi librăria „ABC" din Rezina au organizat expoziţii de literatură şi publicaţii periodice dedicate operei lui Grigore Vieru, dar şi de lucrări semnate de autori rezineni.

În cuvântarea sa, pe care a întitulat-o „Omagiu cărţii", Galina Davâdic s-a referit la locul şi însemnătatea cărţii în viaţa societăţii, menţionând că scopul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii este de a pune începutul unei tradiţii care să adune împreună toată societatea, să trezească interesul membrilor comunităţilor faţă de problemele de interes comun, să dezvolte conştiinţa de comunitate şi grija pentru valorile comune.

Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii este organizat de Ministerul Culturii, Biblioteca Naţională, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Editorilor, Societatea Bibliofililor din Moldova şi secţiile Cultură din teritoriu în perioada 31 august – 5 septembrie 2011 şi se desfăşoară sub patronatul UNESCO.

Tematica festivalului se va axa pe 2 piloni principali: cartea şi lectura. Printre obiectivele festivalului sunt: trecerea în revistă şi stimularea activităţilor de promovare a cărţii, lecturii, bibliotecii, bibliofiliei, consolidarea rolului cărţii şi lecturii în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei în comunitate, a valorilor naţionale şi locale, sporirea rolului bibliotecilor publice, şcolii, familiei, mass-media în promovarea şi orientarea lecturii, impulsionarea elaborării şi realizării unor politici comunitare de succes în domeniul cărţii, lecturii, informaţiei.

În această ordine de idei, la Rezina, ca şi în alte teritorii din republică vor fi organizate diverse acţiuni, inclusiv expoziţii cu vânzare de carte, recitaluri de poezie (cu desemnarea poeţilor laureaţi ai festivalului), concursuri de desene, de ilustraţii la o carte anumită, întâlniri cu scriitorii, concursuri pentru cele mai bune familii cititoare etc. Câştigătorii din teritorii a patru concursuri: cei mai activi cititori, cea mai bună familie cititoare, cele mai bune desene (pe marginea operei lui Gr. Vieru), cele mai bune biblioteci publice organizatoare ale lecturii vor participa la etapa republicană (5 septembrie 2011), învingătorii beneficiind de premii şi cadouri.

Cenaclul "Basarabia" şi-a relansat activitatea

Şedinţa cenaclului "Basarabia", care de data aceasta a avut loc în sediul Bibliotecii Publice "M.Eminescu", a fost o altă activitate realizată la Rezina pe 31 august.

Fondat la sfârşitul anilor 80 ai secolului trecut de un grup de intelectuali din raionul Rezina, participanţi activi la Mişcarea de Renaştere Naţională din Moldova, inclusiv Nadejda Brânzan, Maria Brânză, Svetlana Grăjdean, Maria Vrabie, Alexandru Ceban, Ion Andronic, Ion Botezat ş.a., cenaclul "Basarabia" a jucat un rol aparte în promovarea idealurilor naţionale, schimbărilor spirituale, social-politice care s-au produs în raionul Rezina în anii 80-90 ai secolului trecut.

Reîntâlnindu-se, membrii cenaclului au reînviat mai multe momente din activitatea lor, care, privite de la o distanţă de două decenii, capătă o dimensiune deosebită. Printre acestea - alegerea scriitorului Dumitru Matcovschi în funcţia de deputat al poporului în Sovietul Suprem al URSS, în detrimentul sforţărilor autorităţilor centrale şi locale de atunci, care se considerau atotputernice; promovarea în primul Parlament al R.Moldova a unor personalităţi cu viziuni pro-democratice, susţinerea morală şi materială a procesului de redeschidere şi restaurare a instituţiilor de cult, fondarea coralei "Doina Nistrului", care ulterior a devenit o formaţie recunoscută şi înalt apreciată atât în ţară, cât şi peste hotare etc.

Ulterior o parte din animatorii cenaclului au plecat din Rezina şi organizaţia şi-a suspendat pe un timp activitatea.

"Acum ne-am gândit că a venit momentul ca cenaclul "Basarabia" să-şi relanseze activitatea, în locul celor plecaţi completându-şi componenţa cu forţe noi, tinere, a remarcat în cadrul şedinţei Nadejda Brânzan, liderul organizaţiei şi deputat în primul Parlament al R.Moldova. În opinia noastră, cel mai bine ar fi ca în continuare cenaclul să activeze pe lângă Biblioteca Publică "Mihai Eminescu", a mai spus dna Brânzan.

Şi alţi vorbitori au menţionat că societatea noastră astăzi are nevoie de formaţii de tipul cenaclului "Basarabia"-90" poate mai mult ca acum 20 de ani, situaţia social-politică şi economică în ţară şi raion fiind şi mai complicată.

La şedinţa cenaclului au participat Eleonora Graur şi Valeriu Ciorici, preşedintele şi respectiv vicepreşedintele raionului, primarul oraşului Mihail Cebotar. Conducerea raionului a înmânat semne de gratitudine dnei Nadejda Brânzan şi dlui Nicolae Proca, deputaţi în primul Parlament al R.Moldova din partea raionului Rezina, anunţând că menţiuni similare vor fi înmânate şi altor doi foşti reprezentanţi ai electoratului rezinean în legislativul ţării, Tudor Ţopa şi Vasile Domenti, toţi semnatari ai Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova.

Nadejda Brânzan, Nicolae Proca, profesor la LT "Alexandru cel Bun", scriitoarea Mihaela Perciun, originară din s. Pripiceni-Răzeşi au făcut donaţii de cărţi Bibliotecii Publice "Mihai Eminescu".

La Teleneşti şi autorităţile, şi poporul vorbesc limba română

Ziua Limbii Române la Teleneşti a fost omagiată prin depuneri de flori şi un spectacol literar-artistic la bustul lui Mihai Eminescu din scuarul de lângă Centrul raional de cultură.

La festivitate a participat conducerea raionului, lucrători de cultură, pedagogi şi elevi. În faţa celor prezenţi au luat cuvântul Boris Burcă, preşedintele raionului, Valerian Bejan, vecepreşedintele raionului, Elena Catrinescu, elevă la Gimnaziul „Mihai Eminescu".

Alexei Gorun, antreprenor, şi Tudor Roşca, şeful Inspecţiei ecologice Teleneşti, au citit din creaţiile proprii dedicate limbii române.

Asistenţa a răsplătit cu aplauze piesele interpretate de ansamblul „Poiana" de la Centrul raional de cultură, ansamblul de dansatori condus de Ion Sambriş de la căminul cultural din Verejeni şi un ansamblu de tineri dansatori de la Sângerei.

Cu flori, versuri şi cuvinte de recunoştinţă

La Orhei Ziua Limbii Române a fost omagiată printr-o depunere de flori la monumentul domnitorului Vasile Lupu şi un spectacol literar-artistic dedicat evenimentului care a avut loc în sala de lectură a Bibliotecii Publice „A. Donici".

La activitate au participat reprezentanţi ai conducerii raionului şi oraşului, intelectuali, oameni de creaţie, elevi. Tatiana Lanovenco a prezentat o legendă despre naşterea limbii române. Vitalie Colun, primarul de Orhei a remarcat în alocuţiunea sa importanţa Zilei Limbii Române pentru locuitorii oraşului, care au participat activ la Mişcarea de Renaştere Naţională din Moldova. „Lupta de renaştere naţională a început cu revendicările privind acordarea statutului de limbă de stat limbii băştinaşilor şi revenirea ei la grafia latină", a remarcat dl primar.

În faţa celor prezenţi au evoluat elevi de la Păhărniceni, de asemenea poeţii Vasile Cocarcea şi Gheorghe Maxian, care au prezentat creaţii proprii închinate măreţiei şi eternităţii limbii române.

Manifestări dedicate limbii române au fost organizate în toate primăriile din raioanele Orhei şi Teleneşti, au remarcat pentru „C" responsabili de la executivele raionale respective.

Tudor Iaşcenco, Ion Cernei